Erai vedetă pe vremea lui Ceaușescu, dar în 2023 ai “diplomă” de șomer. Meseria fascinantă care a dispărut

O meserie ce te-ar fi făcut vedetă pe vremea lui Nicolae Ceaușescu îți mai poate aduce în prezent doar o ”diplomă” de șomer. Meseria fascinantă a dispărut în ultimele decenii în care nu au mai fost făcute investiții în domeniu.

Meseria ce a dispărut, deși era la căutare pe vremea lui Ceaușescu

Una dintre meseriile ce erau la mare căutare pe vremea lui Ceaușescu era cea de cercetător. Cifrele din ultimii ani arată că România și-a pierdut interesul pentru cercetare și nu mai investește în tinerii care ar putea aduce inovații.

Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR) a arătat că dintre cele 46 de institute naționale de cercetare, Ministerul Inovării, Cercetării și Digitalizării are 43 în subordine.

Este vorba despre unități de drept public, nu instituții bugetare, care se autofinanțează prin intermediul unor proiecte de cercetare naționale și internaționale.

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a fost desființată în anul 2017, odată cu preluarea de către Ministerul Cercetării și Inovării a atribuțiilor de Autoritate de Stat pentru Cercetare-Dezvoltare.

Câți oameni mai practică meseria în România

În urmă cu doi ani, România mai avea doar 18.331 de cercetători. În 2021, numărul lor a crescut puțin, ajungând la 19.113. Pe de altă parte, în segmentul guvernamental și al învățământului superior, numărul de cercetători a scăzut cu 4,5%, rămânând doar 570.

Se poate observa că, în fapt, numărul cercetătorilor din sectorul guvernamental și din învățământul superior a scăzut cu 570 cercetători, adică cu aproximativ 4,5%, conform Consiliului Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România.

România are cel mai mic număr de cercetători la 100 de angajați din Uniunea Europeană. Rata de ocupare a unei funcții de cercetător a scăzut constant în perioada 2010 – 2021. Pe de altă parte, în alte țări, au fost înregistrate creșteri cu până la 35%, astfel că decalajul dintre România și alte state, în acest domeniu, este considerabil.

În prezent, tinerii din România se orientează către ocupații pe care le consideră de viitor și bănoase, cum ar fi cele din domeniul IT. O dovadă în acest sens este numărul tot mai mare de candidați la facultățile de profil, în ciuda faptului că numeroase companii au făcut concedieri, în contextul revoluției inteligenței artificiale.